Laptele integral accelerează declinul cognitiv la populația în vârstă?

MADRID, Spania - Există dovezi care sugerează că un consum constant de lactate asigură o mai bună sănătate cognitivă la adulții de vârstă înaintată.

Cu toate acestea, rezultatele unei investigații recente a introdus o excepție în această posibilă asociere. Cercetătorii au descoperit că un consum ridicat de lapte integral a fost asociat cu o viteză mai mare a declinului cognitiv la adulții de vârstă înaintată, cu un risc ridicat de boli cardiovasculare.

Studiul a fost efectuat de Centrul Online pentru Cercetări Biomedicale în Fiziopatologia Obezității și Nutriției (CIBEROBN) și unitatea de Nutriție Umană de la Universitat Rovira i Virgili-Institut d'Investigació Sanitària Pere Virgili din Tarragona, Spania. Acesta a făcut parte din lucrările-cadru ale proiectului PREDIMED-Plus și a rezultat din colaborarea cercetătorilor de la Centrul Asociat Online pentru Cercetări Biomedicale în Epidemiologie și Sănătate Publică și Centrul Online pentru Cercetări Biomedicale asupra Diabetului și Bolilor Metabolice.

Jiaqi Ni, cercetător pre-doctoral la CIBEROBN și prim autor al studiului, a declarat pentru Medscape Ediția în spaniolă că lucrările sale au fost realizate în contextul unei creșteri la nivel mondial a prevalenței declinului cognitiv, inclusiv a demenței. Prevalența în creștere este o problemă importantă de sănătate publică. „La această dată, nu există încă tratamente valabile care să vindece tulburările cognitive sau să încetinească evoluția declinului la acest nivel. Prin urmare, strategiile de prevenție care vizează factorii de risc modificabili, precum consumul de lactate și obiceiurile alimentare, rămân o abordare promițătoare.”

În ceea ce privește ipoteza de cercetare Ni este de părere că „pe de altă parte, studii anterioare au sugerat că un consum de lapte și alte tipuri de produse lactate joacă un rol benefic în prevenirea declinului cognitiv și a demenței cauzate de vârstă. Cu toate acestea, dovada este întrucâtva controversată și neclară, în special cu privire la consumul pe termen lung.”

Totodată, „tipul de produse lactate în funcție de conținutul de grăsime și starea de fermentare în care se află aceste produse lactate,” nu a fost întotdeauna clar evaluată în cercetarea anterioară, ceea ce a constituit un motiv pentru prezentul studiu.

Studiul a inclus 4668 participanți la studiul PREDIMED cu vârsta cuprinsă între 55 și 75 de ani. Participanții erau supraponderali sau obezi și sufereau de sindrom metabolic, definit ca având cel puțin trei din următoarele cinci criterii: nivel modificat al glicemiei, valori ridicate ale trigliceridelor, tensiune arterială ridicată, obezitate abdominală și nivel redus al colesterolului LDL (lipoproteină de densitate mică). Participanții au completat un chestionar referitor la frecvența consumului de alimente validate la începutul studiului și un set extins de teste neuropsihologice la începutul studiului și la 2 ani după.

Ipoteza privind grăsimile saturate

„Rezultatele au demonstrat o asociere pozitivă între consumul de lapte integral și evoluția declinului cognitiv la adulți de vârstă înaintată cu risc ridicat de boli cardiovasculare comparativ cu persoanele care au consumat o cantitate mai redusă de lapte pe o perioadă de urmărire de 2 ani. Persoanele care au consumat cea mai mare cantitate de lapte au manifestat declin cognitiv. Cu toate acestea, nu s-au observat asocieri semnificative între consumul de lapte și produse lactate degresate sau lactate fermentate (iaurt și brânză) sau nefermentate (toate tipurile de lapte)”, a declarat Ni.

Mecanismul biologic prin care produsele lactate integrale au acest efect negativ asupra funcției cognitive este neclar. O posibilitate luată în calcul de cercetători se raportează la efectul grăsimilor saturate (laptele integral este bogat în acest tip de grăsimi) asupra factorilor de risc cardiovascular, precum obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea și dislipidemia.

„Acești factori au fost asociați cu un risc ridicat de disfuncție cognitivă asociată cu modificările vasculare patologice. S-a sugerat că grăsimile saturate cresc colesterolul LDL, ceea ce afectează în mod negativ lipidele sanguine și crește riscul de ateroscleroză și alte boli cardiovasculare”, declară Ni.

„Deși grăsimile saturate reprezintă unul din nutrienții din produsele lactate despre care se presupune că afectează cogniția, s-a sugerat că efectele acestui tip de grăsimi ar trebui luat în calcul în contextul sursei totale de calorii consumate precum și în raport cu modelul de dietă. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii pentru a confirma aceste speculații”, a adăugat dumneaei.

Naiara Fernández, PhD, expert nutriționist și membru al Grupului de Conducere a Societății Spaniole de Geriatrie și Gerontologie, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat pentru Medscape că beneficiul consumului de lactate în boala Alzheimer a fost asociat în trecut cu abilitatea acestora de a inhiba citokinele inflamatorii, de a reduce stresul oxidativ și de a preveni depunerile de beta-amiloid.

„De asemenea, consumul de lactate a fost asociat cu prevenirea evenimentelor cardiace și a atacurilor vasculare-cerebrale, fiind un factor de protecție pentru stabilirea hipertensiunii arteriale și a diabetului, în mod independent. Toate acestea sunt factori de risc pentru instalarea declinului cognitiv,” a adăugat Fernández.

„În legătură cu rolul specific al laptelui integral, bazat pe populația la care s-a observat această asociere cu un risc vascular ridicat, asocierea consumului de grăsimi din lactate, în special a conținutului de grăsimi saturate, cu pierderea funcției cognitive parte corectă, în special luând în considerare faptul că această asociere nu este menținută în cazul consumului de lactate semi-degresate sau degresate,” a subliniat dumneaei.

Diferențele în funcție de sex

O altă dovadă obținută în urma investigației este aceea că efectul la nivel cognitiv al consumului de lapte integral este mai evident la bărbați decât la femei.

„Într-adevăr, rezultatele noastre au arătat că un consum de lapte integral a fost asociat cu declinul cognitiv, pe o perioadă de urmărire de 2 ani, la bărbați, dar nu și la femei. Caracteristicile fiziologice diferite la aceste două populații pot fi asociate cu acest rezultat, la fel ca o serie de factor antropometrici, factori legați de stilul de viață (fumatul, activitatea fizică, adoptarea unei diete mediteraneene) și diverse prevalențe ale bolilor prezente la începutul studiului, însă este nevoie de mai multe cercetări în acest sens,” a declarat Ni.

În legătură cu posibilitatea de a extrapola aceste rezultate asupra populației de vârstă înaintată în general, fără risc de boli cardiovasculare, după părerea doamnei Ni, caracterul observațional al studiului nu este în măsură să determine cauzalitatea. „Având în vedere că a fost analizată o anumită populație cu aceste caracteristici particulare, prezentele rezultate nu pot fi extrapolate la populația general, nici nu poate fi determinat dacă existența unui profil de risc cardiovascular a fost decisiv în obținerea acestor rezultate. Cu toate acestea, prezentul studiu ne permite să oferim dovezi pentru cercetări suplimentare pe acest subiect.”

Fernández a îndemnat la transmiterea cu precauție a acestor rezultate către persoanele de vârstă înaintată și de asemenea, pledează pentru evitarea generalizării. „Persoanele în vârstă, în contextul îmbătrânirii fiziologice și din cauza comorbidităților pe care acestea le prezintă în mod obișnuit, pot avea anumite cerințe nutriționale, fiind expuși unui risc mai ridicat de dezvoltare a malnutriției și, în plan secundar, a sarcopeniei, ceea ce reprezintă un risc pe termen mediu și lung asupra autonomiei funcționale,” a adăugat dumneaei. „Efectuarea unei evaluări geriatrice complexe în vederea analizării nevoilor și stabilirea unui plan individualizat de intervenție, în care sunt stabilite obiective în termeni de prevenire a deteriorării cognitive, ar trebui să reprezinte modul în care ar trebui procedat pentru populația în vârstă, cu și fără risc vascular stabilit.”

Ghiduri nutriționale personalizate

În raport cu ghidurile nutriționale în general, precum și cu cele referitoare la consumul de lactate în special, gândite pentru această grupă a populației, Fernández a subliniat faptul că se recomandă consumul a trei porții de produse lactate pe zi (sub formă de lapte sau unități echivalente de produse derivate: iaurt, brânzeturi etc.). Ea a menționat necesitatea asigurării unei cantități suficiente de calciu și vitamina D pentru menținerea sănătății osoase și musculare.

De asemenea, Fernández a comentat asupra dovezii că, prezenta investigație asociază anumiți nutrienți cu sănătatea cognitivă. „Există numeroase studii care au asociat consumul de alcool cu dezvoltarea demenței în mod direct prin degenerare sau indirect prin apariția evenimentelor vasculare care, pe termen lung, condiționează instalarea declinului cognitiv. De asemenea, consumul de produse cu indice glicemic ridicat (zaharuri simple, pâine albă) predispune de asemenea pierderea funcției cognitive, chiar și la persoanele non-diabetice.

„Pe de altă parte, dovada științifică prin care conținutul de sare din dietă este asociat cu sănătatea cardiovasculară și vascular-cerebrală, precum și cu bolile neurodegenerative, este extinsă, prin urmare ar trebui să limităm utilizarea acesteia pentru a asigura un stil de viață sănătos. Și, de asemenea, reducerea consumului de produse bogate în grăsimi saturate s-a dovedit benefică prin capacitatea de a susține funcția cognitivă pe termen lung”, a adăugat Fernández.

Fernández a subliniat faptul că, pentru a menține funcția musculară și cognitivă la populația de vârstă înaintată, este necesară o evaluare nutrițională individualizată, explorând obiceiurile culinare ale indivizilor și luând în calcul capacitatea lor financiară. „În acest context, principalele recomandări generale sunt de a evita consumul de alcool, de a limita aportul de sare, produse bogate în grăsimi saturate și cu un indice glicemic ridicat, la care se adaugă observația referitoare la utilizarea produselor lactate cu conținut redus de grăsime (degresate sau semi-degresate) în cazul persoanelor care prezintă un risc vascular ridicat.”

Ni a subliniat că declinul cognitiv este un proces pe termen lung. „Astfel, ar fi interesantă continuarea acestui studiu, în special atunci când vom împlini 6 ani de intervenție a proiectului PREDIMED-Plus, pentru a studia la respectiva dată asocierile consumului de lactate și modificarea funcției cognitive după o perioadă de 6 ani, concentrând cercetarea pe semnificația dovezilor clinice.”

Sursa: https://www.medscape.com/viewarticle/977766